luni, 5 decembrie 2016

Impromptu

Unde esti si de unde continuam aceste lucruri..
Nu traiesc prin ceea ce ai trait tu,
Nu-ti mor moartea, impromptu...
Afiliat la o serie de elemente - denumite trairi,
Visam in cantece, muze, oceane si mari.


Prea bine, noua sa ne fie,
am sa cladesc doua teorii, iremediabile simptome
nu construiesc fara voie, nici cum imi vine in fire,
as fi prea violent in constientul colectiv,
si nu vreau sa dezvolt - un sentiment fictiv.


Prima teorie - iadul

Iti sfaram cu dintii negrii - carnea mucegaita,
in palme iti prind si ochii, in masele sfarsesc devorati,
precum abdomenul umflat cu lichid, si vomitand sange,
si urina, si lacrimi - pe perna, si uite timpul se strange,
vantul atinge viermii care se incaiera in carcasa craniana,
si-ti sorb si calcaiele de podelele dansate,
te zaresc aici, langa toate persoanele damnate...
Te vad, te iert, nu existi..............


A doua teorie - raiul

Iti sfaram petale rosii de trandafir, pe obrajii palizi,
In palme iti prind si ochii, privire iubitoare,
in iertare, pacatuim, si de durere suntem devorati,
abdomen umflat de fluturi, si comit un vis pentru noi,
si lacrimi de fericire iti impletesc roseata chipului,
nu pasim acum in podelele timpului,
vantul atinge frunzele, ce se prind scapate in al tau par,
si-ti sorb din calcaie durerea noilor pantofi de step,
te zaresc aici, langa toti oamenii strambi, un om drept,
te vad, te iert, traiesti...........







Niciun comentariu: