Catre muza mea
Te-as racola, te-as hartui si te-as lasa in armonii si terte,
Cu vocea mea, sa ma preling pe ale tale fete,
Ca si acum, ar fi ca si atunci, si probabil,
Te-as tranforma intr-un adevar imuabil.
Catre somnul meu
Te-as racola, te-as hartui si te-as lasa in armonii si terte,
Cu gandul meu,
sa te strabat si sa ma cufund in ale tale fete
Ca si acum, ar fi ca si atunci, si indiferent,
Te-as pastra in gandul tuturor, permanent.
Catre minciuna mea
Te-as racola, te- as hartui si te-as lasa in armonii si terte,
Cu vocea mea, in marmura sa ne lasi reci pe fete,
Ar fi ca si atunci, ca si acum - insa
Nu -mi permit sa o vad mereu plansa.
Catre muza mea
Si de-ai fi cu adevarat o muza m-ai asculta acum,
Mi-ai transforma arta, in siruri ude de frunze cu parfum,
M-ai regasi si in a ta voce, si m-ai transpune si pe ale lor fete,
M-ai racola, m-ai hartui si m-ai lasa in armonii si terte.
Nota * prafurile nasc cenusa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu