Salamandrele din Avergarden

Prelude.

insumezi ideile preconcepute, nasterile intrerupte, minciunile marunte.

Controversa.

Nu mi doresc vulgaritate, nici pe departe inteles,
M-am intors din asternuturi mai verde decat crezi,
Stiu ca as fi putut vomita tot, la gura nu m-ai fi sters,
Toti virusii, ceea ce esti tu,
exact pe tine in mintea cuiva nu poti sa te plantezi.


Epitete.

Mi-as permite sa ti scluptez oglida, din toate ferestrele prin care te am vazut,
Mi-as permite sa ti desenez un portret, insa  negrul din alb nu poate fi cazut,
Mi-as permite sa-ti ofer un buchet de flori, insa radacinile putrede-n glastre ar fi pierdute,
Mi-as permite sa te intrerup in fiecare zi, o clipa, dar atunci toate sunetele mele ar fi mute.

Hiperbola.

Visez in trairea momentelor celor care nu pot sa viseze.

Amintiri.

De s-ar lasa utopiile sa fie generate de noi toti la acelasi nivel,
am fi o balta de ideologi utopisti, atrasi in trecut, de lipsa prezentului,
ne-am descarca prin toti porii de toate amintirile, lipsa unui gand matern,
Ne-am culege toti de pe strazi, precum salamandrele din Avergarden.